AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative

 

 

          Analizând proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 632 din 27.12.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1523/27.12.2022,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

          În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

          Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, modificarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 120/2018, cu modificările ulterioare,  în vederea punerii de acord cu deciziile Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate referitoare la unele prevederi din aceste acte normative.

2. Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

          3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

          4. Menționăm că, prin avizul nr. 1405/16.12.2022, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, o propunere legislativă cu obiect similar (b773/24.11.2022), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/5561/29.11.2022.

          5. Pentru asigurarea unei reglementări complete, este de analizat dacă proiectul nu ar trebui să cuprindă și intervenții legislative asupra art. 248 din Codul de procedură penală, ținând cont de faptul că, prin Decizia nr. 357/2022, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 alin. (5) din Codul de procedură penală, precum și a sintagmei „ia măsuri pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, dacă aceasta nu a fost făcută potrivit alin. (2)”, cuprinsă în art. 248 alin. (9) din același act normativ.

          6. La art. I pct. 1, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, în debutul normei propuse trebuie introdus marcajul „(5)”.

          7. La art. I pct. 2, pentru corelare cu dispozițiile art. 327 din Codul de procedură penală, expresia „Anterior emiterii unei soluții în cauz㔠ar trebui înlocuită cu sintagma „Anterior rezolvării cauzei”.

          Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art. 21 alin. (1), astfel cum este propus la art. I pct. 3, în finalul căruia expresia „până la emiterea unei soluții de către procuror” ar trebui înlocuită cu sintagma „până la rezolvarea cauzei de către procuror”.

          8. La art. I pct. 8, pentru corectitudinea exprimării în ceea ce privește intervenția propusă, care vizează modificarea art. 88 alin. (2) lit. b), partea dispozitivă va fi reformulată astfel:

                    „6. La articolul 88 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:”.

          9. La art. 1391 alin. (2), astfel cum este propus la art. I pct. 17, semnalăm că soluția legislativă propusă, potrivit căreia legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi, al unor libertăți fundamentale ale omului, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică de către judecătorul de cameră preliminară, nu are în vedere cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 55/2020.

          Menționăm că, în paragrafele nr. 44 și 45 ale respectivei decizii, Curtea Constituțională a subliniat că, „dacă judecătorul de cameră preliminară va adopta ca reper prevederile Codului de procedură penală, se ajunge în situația în care, deși activitatea specifică culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului a fost autorizată potrivit Legii nr. 51/1991, legalitatea mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obținute se va verifica prin raportare la un act normativ care nu a fost luat în considerare la momentul autorizării măsurii.

          Pe de altă parte, în afara implicațiilor evidente ale finalităților diferite ale activităților întreprinse în domeniul securității naționale și ale activităților procesual penale, dacă judecătorul de cameră preliminară va adopta ca reper prevederile Legii nr. 51/1991 se ajunge în situația în care instanțe ierarhic inferioare celei care a emis mandatul au competența verificării elementelor ce țin de legalitatea mijlocului de probă. Curtea observă că, dacă în cazul supravegherii tehnice, dispusă potrivit Codului de procedură penală, legalitatea administrării probelor este realizată, în principiu, de o instanță egală în grad cu cea care a emis mandatul de supraveghere tehnică, în cazul mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991, analiza legalității acestora este realizată, de cele mai multe ori, de instanțe ierarhic inferioare celei care a emis mandatul (emiterea mandatului fiind realizată întotdeauna de Înalta Curte de Casație și Justiție). Or, consacrarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Legea nr. 51/1991, ca instanță specializată în domeniul autorizării activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului presupune și o anumită competență specializată a acesteia, strict determinată de lege”.

          Este necesară, de aceea, reanalizarea normei propuse pentru art. 1391 alin. (2) sub toate aceste aspecte.

          10. La art. I pct. 19, referitor la art. 1451 alin. (3) lit. a) și b), pentru asigurarea unității terminologice a dispozițiilor Codului de procedură penală, respectiv cu dispozițiile art. 327 din actul normativ de bază, sintagma „soluționarea cauzei” trebuie înlocuită cu expresia „rezolvarea cauzei de către procuror”.

          11. La art. I pct. 20, în textul propus pentru art. 1461 alin. (8), pentru rigoarea redactării, sintagma „Dispozițiile art. 145 și ale art. 1451” se va scrie sub forma „Dispozițiile art. 145 și 1451”.

          12. La art. I pct. 41, pentru corectitudinea exprimării, în cuprinsul normei propuse pentru art. 346 alin. (3) lit. a), sintagma „după materie sau calitatea persoanei” trebuie înlocuită cu expresia „după materie sau după calitatea persoanei”.

          13. La actualele pct. 47 și 48 ale art. I,  având în vedere că soluțiile propuse cuprind intervenții legislative de modificare a două alienate, ale aceluiași articol, respectiv art. 377, recomandăm comasarea într‑un singur punct, a cărui parte dispozitivă se va reda astfel:

        „... La articolul 377 alineatele (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:”.

          În continuare se vor reda textele propuse pentru cele două alineate, iar punctele subsecvente se vor renumerota.

          14. La art. I pct. 65, la textul propus pentru art. 595 alin. (11) lit. a), pentru un spor de rigoare normativă, expresia „sau forma de vinovăție cerută de aceasta” trebuie înlocuită cu sintagma „sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii”. Observația este valabilă și pentru art. 595 alin. (11) lit. b).

          15. La art. III alin. (1), pentru rigoarea exprimării, sintagma „prin hotărâri judecătorești definitive anterior intrării în vigoare a prezentei legi” trebuie redată sub forma „prin hotărâri judecătorești rămase definitive anterior intrării în vigoare a prezentei legi”.

          16. La art. IV, expresia „inclusiv cele aduse prin prezenta lege” trebuie eliminată, ca superfluă.

          17. La art. VI, pentru o corectă informare, sintagma „cu modificările și completările ulterioare, se va înlocui cu sintagma „cu modificările ulterioare”.

 

 

 

PREȘEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

București

Nr. 1470/27.12.2022